SISTEMUL COMPLEX DE MANAGEMENT AL TELECOMUNICAŢIILOR JUDEŢULUI HUNEDOARA
Managementul obiectelor de telecomunicaţii
Sistemele de telecomunicaţii de nivel naţional şi regional reprezintă un ansamblu de echipamente şi cablaje, care asigură soluţionarea problemelor transportului sigur a informaţiei utile între consumatorii serviciilor de telecomunicaţii.
Reţelele naţionale de telecomunicaţii din Republica Moldova şi din România reprezintă exemple tipice de superpoziţii de sisteme complexe cu structură mixtă, ce includ concomitent o gamă variată de tehnici de comutaţie, concentrare şi multiplexare. În ele putem găsi diverse componente fizice ale sistemelor de transmisiune: cablaje cu fibre de cupru (bifilară, coaxială), cu fibre optice, segmente radioreleu, zone celulare, canale de satelit ş.a. Sistemele de transmisiune interconectează mulţimi de centrale telefonice şi de alte sisteme de comutaţie utilizând variate tehnici de multiplexare în domeniu timp (TDM) sau domeniu frecvenţă (FDM) toate provenind din diferite ţări şi fiind instalate în diferită vreme.
În aceste condiţii este evidentă necesitatea creării unui sistem complex de gestiune integrală a telecomunicaţiilor, bazat pe principii moderne de management eficient a obiectelor informatice distribuite în arie geospaţială largă. Operatorii de telecomunicaţii naţionale şi regionale (judeţene, în particular) trebuie să trateze în mod unic, coordonat şi standardizat toată gama de resurse disponibile precum şi cele planificate pentru dezvoltare. Aceasta va conduce la creşterea potenţialului şi calităţii serviciilor de telecomunicaţii, va mări eficienţa utilizării resurselor, va scădea cheltuieli nejustificate şi va deschide perspectiva de trecere uşoară la utilizarea tehnicilor de telecomunicaţii inteligente de generaţii noi.
Din punctul de vedere a structurii sistemului de gestiune de nivel superior pot fi evidenţiate straturi ierarhice (nivele) de management, fiecare strat având obiecte specifice şi scopuri bine determinate (fig. 1.). Indexarea nivelelor este ascendentă (în direcţia de jos în sus). Nivelul de management din stratul inferior corespunde gestiunii tactice locale ale unor dispozitive şi echipamente elementare. Nivelul de management din stratul superior corespunde gestiunii strategice de vârf de nivel corporativ, zonal, naţional şi transnaţional [1].
Figura 1. Nivele de management.
La Nivelul N1 activează agenţi de gestiune, care realizează funcţiile de elemente de reţea NE (Network Element) sau de adaptor QA (Q-Adapter) conform modelului de referinţă ITU-T pentru reţele de gestiune a telecomunicaţiilor (RGT sau TMN - Telecommunications Management Networks) [5,6].
La Nivelul N2 sunt efectuate operaţiuni de variere a configuraţiei şi parametrilor reţelelor gestionate reieşind din deciziile de pilotare, primite de la Nivelul N3 de gestiune a serviciilor precum şi din analiza mesajelor de deranjamente, alarme, stări critice generate de agenţii de supervizare şi de monitorizare din Nivelul N1. Se produce modificarea capacităţilor reţelelor, lansarea sistemelor de rezervă, trecerea la regim special de funcţionare ş.a.
La Nivelul N3 tot potenţialul de resurse proprii, cât şi celor furnizate de alţi agenţi decât operatorul reţelei (resurse cu valoare adăugată) este gestionat în planul punerii lui la dispoziţia utilizatorilor. Sunt rezolvate problemele legate de realizarea contractelor cu utilizatorii de servicii de telecomunicaţii individuali şi cei colectivi, de taxare şi de facturare, de relaţii cu publicul.
La Nivelul N4 sunt formulate şi urmărite în realizare scopuri strategice de vârf de dezvoltare a sistemelor de telecomunicaţii. Sunt procesate diverse planuri de activitate curentă şi de perspectivă, business-planuri. Sunt încheiate contracte cu operatorii externi, cu consumatori de servicii, cu livratori de energie electrică, termică, de materiale de consum ş.a.
Obiectele de management din judeţul Hunedoara
Judeţul Hunedoara posedă un complex de resurse de telecomunicaţii atât de nivel naţional cât şi de nivel judeţean. Poziţia geografică a judeţului în ţară este prezentată în figura 2.
Figura 2. Sistemul magistral de telecomunicaţii al României.
Conform datelor statistice, suprafaţa judeţului constituie 7 025 kmp, având o populaţie de circa 547900 de locuitori din care 71% locuiesc în mediu urban, iar 29% - în cel rural. Judeţul este format din 5 municipii, 8 oraşe, 56 comune şi 417 sate în care sunt înregistrate circa 11 700 de societăţi comerciale.
Infrastructura seviciilor telefonice din judeţ poate fi caracterizată prin următoarele date statistice (1999):
Total linii instalate: 85 115
din care: analogic 28 470 urban 23 600 rural 4 870
digital 55 000 urban 52 500 rural 2 500
manual 1 645 urban 140 rural 1 505
Total linii ocupate: 71 530
din care: analogic 25 019 urban 20 51 rural 3 846
digital 44 843 urban 41 996 rural 1 799
manual 1 668 urban 143 rural 1 492
Număr posturi publice: 855 de abonat 31 cartelă 824
Toate obiectele de management din judeţul Hunedoara pot fi divizate în următoarele două categorii funcţionale de obiecte de telecomunicaţii (fig.3):
Figura 3. Obiectele sistemului de telecomunicaţii din judeţul Hunedoara.
· sisteme de transmisiune (ST), formate din canale de telecomunicaţie şi echipamente de suport de canal, şi anume :
- magistrale naţionale de fibră optică BB1, BB3 : 288 km;
- inele regionale de fibră optică TIM1,TIM2 : 157 km;
- reţele locale de fibră optică: 197 km.
- STM16 (Philips);
- STM4 (Philips, Fujitsu);
- STM1 (Alcatel);
- PDH (Alcatel, Ericsson);
- cabluri simetrice: 680 km;
- circuite analogice: 1066 (33%);
- cabluri cu fibre optice: 360 km;
- circuite digitale: 2170 (66%).
· sisteme de comutaţie (SC), formate din centrale telefonice, extinderi satelite, noduri de comutaţie manuală şi alte echipamente de distribuţie locală cu capacitatea integrală instalată de 89900 unităţi cu 71500 linii conectate:
- 9 centrale telefonice digitale ("Alcatel" - 3 cu circa 13 sateliţi, "Ericsson" - 2, "Topex" - 3, "Goldstar" - 1), 62400 unităţi deservite;
- 30 centrale telefonice analogice ("Pentaconta" - 9, "Topex" - 3, "Pentomat" - 18), 25800 unităţi deservite;
- 8 centrale telefonice manuale, 1700 unităţi deservite.
Managementul unui astfel de sistem complex de obiecte poate fi realizat efectiv numai în baza unui sistem ierarhic de gestiune, structura căruia este prezentată în figura 4.
Figura 4. Structura ierarhică a managementului telecomunicaţiilor judeţului Hunedoara
Managementul automatizat al obiectelor de telecomunicaţii din judeţ este capabil să amelioreze întregul complex de procese de coordonare a resurselor necesare pentru supravegherea, controlul, proiectarea, planificarea, simularea, generarea, implementarea, analiza, măsurarea şi testarea reţelelor de telecomunicaţii cu scopul de a putea garanta utilizatorului un grad înalt de servicii la un cost adecvat şi la o distribuţie optimală a capacităţilor.
Structura generală a SCMT-H
La baza arhitecturii generale a sistemului complex de management al telecomunicaţiilor judeţului Hunedoara (SCMT-H) se află modelul generic RGT propus în recomandările ITU-T, seria M [5].
Figura 5. Arhitectura SCMT-H la nivelul superior
În figura 5 este prezentat modelul SCMT-H având obiectele de management demonstrate în raport cu obiectele RGT de nivel de judeţ:
· CTA - Centrala Telefonica Automatizată;
· SST FO - Staţie a Sistemului de Transmisiuni Fibra Optica;
· SST AN - Staţie a Sistemului de Transmisiuni Analogica;
· OS - Sistem Operaţional (Operations System);
· SL - Staţiune de Lucru (Work Station);
· RE - Element de reţea (NE, Q-Adapter);
· MD - Dispozitiv de Mediere;
· RLTD - Reţea Locala de Transmisiune a Datelor;
· RETD - Reţea Extinsa Geografic de Transmisiune a Datelor
Elementele obiectelor de gestiune sunt dotate cu agenţi de monitorizare şi de comandă RE conectate cu sistemele operaţionale OS şi staţiunile de lucru SL prin intermediul segmentelor reţelelor RLTD sau RETD ce formează reţeaua digitală specializată DCN (Data Communications Network). Sistemul OS este blocul principal de executare a operaţiilor de coordonare, monitorizare şi gestiune atât ale obiectelor exterioare de management cât şi ale componentelor interne ale RGT. Este realizat în baza pachetelor software originale sofisticate, capabile să funcţioneze în timp real în condiţiile sistemelor de operare de reţea şi să realizeze paradigma gestiunii agenţilor distribuiţi spaţial. Staţiunile de lucru realizează transformările specifice nivelului de prezentare informaţională pentru interfaţa utilizatorului dotată cu proiectoare video.
Dispozitivele de mediere MD sunt montate la necesitate pe căile de transport informaţional între blocurile RE şi OS. Ele fac procesarea primară a informaţiei, realizând funcţii de acumulare, filtrare, integrare, selectare ş.a.
Interfeţele de categoria Q3 şi Qx sunt realizate în baze de suite de protocol ATM, TCP/IP, NetBIOS, DCOM, Dynamic HTTP ş.a. Torentele de informaţii pregătite pentru afişare sunt trimise către staţiuni de lucru parcurgând interfaţa de tip F. Interfaţa de categoria G este adresată serviciilor şi consumatorilor de informaţie de management aflaţi în exteriorul RGT. În continuare sunt prezentate componente funcţionale din realizările practice ale SCMT-H cu indicaţia componentelor funcţionale în raport cu modelul RGT generic ITU-T.
Reţeaua magistrală DCN
Reţeaua judeţeană magistrală RETD de transport rapid digital de date (backbonul) este una din componentele fundamentale a RGT din structura SCMT-H (fig.6). Ea aparţine clasei de reţele de arie larga WAN (Wide Area Network), care, din punct de vedere topologic, are configuraţie liniară cu ramificaţii. Reţeaua RETD utilizează tehnologii moderne de transport asincron rapid ATM prin canale cu fibre optice la viteze de 155 Mbps. La capetele şi în noduri de derivaţie sunt plasate reţele RLTD de arie locală (LAN - Local Area Networks), realizate în tehnici de distribuţie Ethernet cu fibre de cupru la distanţe mici şi cu fibre optice - la distanţe moderate.
Magistrala WAN este formată din comutatoare magistrale ATM plasate în oraşele Deva şi Hunedoara interconectate prin cabluri cu fibră optică tip monomod. Nodurile de reţea de nivele inferioare se conectează la magistrala ATM (la bornele comutatoarelor ATM) prin intermediul plăcilor de reţea ATM instalate în serverele de comunicaţii ale filialelor. Echipamentul activ constă din dispozitive de acces la magistrala ATM şi modulele ATM ale comutatoarelor ATM. Toate dispozitivele active sunt prevăzute pentru conectare la cablu multimod. De aceea conectarea la cablul monomod se face prin mediaconvertoare optice.
Comutatoarele magistrale de nod (SwATM) sunt instalate la Deva şi la Hunedoara. Tipul comutatoarelor: Fore System ASX200 BX cu rezervă de debit integral de 2,5 Gbps. Nodurile ATM interconectate formează "norul ATM" (ATM cloude).Fiecare comutator ATM este echipat cu două module quadro-port de tipul NM-4/155MMSCC (4 port, 155Mbps OC-3c/STM1 network module, multimode fiber, SC connector). Comutatoarele ATM realizează următoarele funcţii:
· comutarea şi rutarea torentelor magistrale de date;
· rutarea torentelor de date care circulă între comutatoarele ATM şi dispozitivele de acces la reţeaua ATM;
· organizarea emulării reţelelor locale (LANE), transportului IP clasic deasupra ATM şi rutării multiprotocol (MPOA).
Figura 6. Topologia reţelei magistrale DCN SCMT-H
Unul din porturile fiecărui din comutatoare ATM aflat în modulul NM-4/155MMSCC este utilizat pentru conectarea cu comutatorul Ethernet Fore System ES2810 din reţea locală. Dispozitivul ES2810 este echipat cu un modul monoport ATM-1/155MMSCD (ATM OC-3c uplink) necesar pentru conectarea la comutatorul ATM ASX200 BX prin cablu optic multimod. Astfel toate calculatoarele din reţele locale primesc acces la reţeaua ATM.
Celelalte localităţi (Vaţa, Brad, Simeria, Orăştie, Ghelari, Calan, Haţeg, Petroşani) primesc acces la reţeaua ATM prin intermediul plăcii de reţea ATM instalate într-un slot liber al serverului de comunicaţii din localitate (notat ca SC în fig.6). In proiect este utilizată placă de tipul ForeRunnerLE ATM Adapter (Single Unit 155 Mbps OC-3c/STM-1 Multimode fiber, SC connector).
Serverul de comunicaţii reprezintă un calculator dotat cu sistem de operare Windows NT Server 4.0 (Windows 2000 - în perspectivă) şi serviciul Routing and Remote Access Service (RRAS), care asigură rutarea torentelor informaţionale de circulaţie judeţeană. O parte din calculatoarele din reţelele locale sunt dotate cu clustere de modeme gestionate de asemenea prin RRAS pentru asigurarea accesului distant la obiectele din nivelul trei de gestiune (vezi fig. 4). Pe fiecare din serverele reţelelor locale teritoriale este configurat protocolul TCP/IP.
Reţeaua magistrală DCN realizează următoarele funcţii de bază:
· Transportul permanent în nodurile centrale de management al datelor despre starea tehnică a sistemelor de transmisiune şi centralelor telefonice, datelor statistice despre traficul local şi alte date ale serviciului SCMT-H.
· Prestarea serviciilor informaţionale corporative Intranet Romtelecom-Deva: serviciului WWW, poştei electronice e-mail, serviciului de schimb de fişiere pentru mentenanţa softului de instalare, serviciului de dialog dactilografiat Chat utilizat pentru comunicaţii operative, serviciilor de comunicaţii multimedia audio şi video.
· Administrarea şi testarea reţelei WAN DCN.
Sistemul de transport ATM posedă capacităţi mari necesare pentru a gestiona torente suficient de intensive de informaţii de diferite origini, inclusiv torente multimedia (video şi audio) generate în timp real.
Sistemul de programe SCMT-H: arhitectura generală
Sistemul software SCMT-H este realizat în mediul operaţional Microsoft Windows NT V.4.0 (Server şi Workstaion). O parte din staţii de lucru sunt echipate cu sisteme de operare Windows 98. Datele de configuraţie, precum şi informaţia achiziţionată de agenţii RE este acumulată în timp real în baze de date relaţionale cu suportul sistemelor de gestiune ale bazelor de date Microsoft SQL Server V.7.0 instalate pe servere performante rezervate din centrul judeţean de management.
Ansamblul programelor de gestiune include următoarele tipuri de unităţi funcţionale:
1. Sistemul de management de telecomunicaţii judeţene SCMT-H cu ierarhia de subsisteme de management teritorial SMTT montate în centrele de management din Deva, Hunedoara şi Petroşani. Sistemelor teritoriale, la rândul său , le sunt subordonate subsustemele de management local SMTL plasate în Orăştie, Simeria, Brad, Calan, Haţeg, Ghelari, Petrilă, Vulcan şi Lupeni (fig. 7).
2. Sistemul de calcul factura (SF).
3. Sistemul comercial - relaţii public (SCRP).
4. Sistemul exploatarea şi dispecerarea serviciului reţele (SEDSR).
5. Sistemul informatic Intranet publicaţii web (SPW).
Mulţimea de programe elaborate de specialiştii companiei "Sistemcomputer" S.R.L conţine componente distribuite care realizează funcţiile agenţilor RE, adaptoarelor QA, agenţilor mediatori MD, bazelor tehnologice de date distribuite care acoperă gama de funcţii de gestiune a telecomunicaţiilor recomandate de standardele internaţionale ISO şi ITU-T din seria M [5]:
· Gestiunea configurării (configuration management)
· Gestiunea defectelor (fault management)
· Gestiunea performanţelor (performance management)
· Gestiunea contabilă (accounting management)
· Gestiunea securităţii (security management).
Figura 7. Sistemul software ierarhic
Centrele de dirijare sunt dotate cu vizualizatoare multimedia proiective de format mare şi cu sisteme geoinformaţionale GIS necesare pentru prezentarea adecvată ale obiectelor distribuite pe teren utilizând hărţi electronice multistrat, pregătite în sistemul cartografic MapInfo şi stocate în baze de date BD GIS.
Arhitectura omponentelor software SCMT-H este ilustrată în figura 8.
Sistemul de gestiune a configuraţiei conţine un ansamblu de baze de date distribuite cu replicaţii BD-Configuraţii în care se reflectă particularităţile topologice ale centralelor telefonice şi sistemelor de transmisiuni, inclusiv plasarea lor pe teren, componenţa semnalelor multiplexate în frecvenţe, gruparea lor în canale logice şi fizice.
Sistemul de gestiune a defectelor primeşte date de la un ansamblu de agenţi de monitorizare a stării tehnice ale elementelor obiectelor de management, formează conţinutul bazelor de date BD-Deranjări şi transmite centrelor de gestiune informaţie despre starea operativă, deranjamente observate, generând alarme de diferite tipuri.
Sistemul de gestiune a performanţelor înregistrează operativ şi face integrarea datelor despre traficul local, cel interurban şi cel internaţional stocându-le în bazele de date BD-Traffic. Analiza conţinutului acestor baze permite să se obţină diferite rapoarte despre repartizarea traficului în timp şi în spaţiu geografic. Aceste date sunt folosite şi pentru monitorizarea operativă a parametrilor de calitate a serviciilor de telecomunicaţii: ASR - Answer to Seizure Ratio, BSR - Busy to Seizure Ratio şi altele, precum şi abaterile lor de la normă.
Sistemul de gestiune contabilă acumulează date obiective despre convorbirile telefonice realizate şi le înscrie în baze de date distribuite BD-Factura. După prelucrare statistică aceste date sunt utilizate pentru crearea unor grafice şi rapoarte de analiză tehnico-economică a activităţii serviciilor de telecomunicaţii.
Sistemul de gestiune a securităţii realizează un spectru larg de sarcini de protecţie contra acceselor nesancţionate, contra pierderilor şi falsificării datelor, contra atacului de viruşi, ş.a. Este efectuat auditul accesului la resursele SIMT şi sunt generate alarme de încălcare a normelor de securitate. Se utilizează intensiv serviciile de administrare a securităţii din sistemul de operare Windows NT.
Figura 8. Arhitectura componentelor software
Torentele mesajelor informătionale generate de agenţi RE sunt filtrate după criterii de funcţionalitate, de importanţă şi de destinaţie şi sunt stocate într-un sistem de baze de date distribuit pe reţea. Operatorii Centrelor de dirijare analizează informaţia achiziţionată utilizând prezentarea ei geospaţială.
Particularităţile de implementare a sistemului de programe SCMT-H
Interfaţa utilizatorului integrează tehnologii vizuale moderne modulare orientate spre obiecte distribuite, realizate pe platforma instrumentală Delphi V.5.0. Sunt utilizate doua tehnici de construire a aplicaţiilor de client:
· Tehnica aplicaţiei vizuale dedicate - foloseşte module executive vizuale originale realizate în Delphi, care sunt instalate la locul de muncă al operatorilor centrelor de management, sunt integrate cu sistem de vizualizare geospaţială şi au acces distant la bazele de date de management din centrele de management .
· Tehnica de publicaţii dinamice web - numită de altfel şi tehnica "clientului uşor" foloseşte în calitate de program de client un browser Internet tip Microsoft Internet Explorer V.5. Sistemul informatic SPW, realizat în baza serverului Microsoft Internet Information Server (IIS) conţine subsisteme de publicaţie dinamică a paginilor, corespunzătoare serviciilor de management. Este utilizată tehnica de pagini active de server (ASP - Active Server Pages) cu acces dinamic la baze de date SQL. Accesul la astfel de pagini dinamice pot avea numai utilizatorii autorizaţi în sistemul de management al securităţii.
Prezentarea obiectelor distribuite teritorial se produce prin utilizarea încapsulată a sistemului Geoinformaţional de tip MapInfo Professional (MapX - în cazul accesului prin pagini web) şi a unui ansamblu de hărţi electronice tematice de nivel de judeţ şi de nivel de oraşe. Sunt folosite intensiv tehnici de programare ActiveX, COM/DCOM, WBEM-Web Based Enterprise Management ş.a.
Aspectul meniului principal al aplicaţiei SCMT-H dedicate este prezentat în figura 9.
Figura 9. Meniul principal
Gestiunea configuraţiei constă în menţinerea şi utilizarea bazelor de date de configuraţii pentru următoarele obiecte:
· noduri de reţea din sisteme de transmisiune (optica, digitală, analogă)
· noduri de comutaţie (centrale telefonice, sateliţi de centrale)
· linii de comunicaţii
· noduri de reţea digitală DCN
· alarme
· utilizatori
Operaţiile de configurare pot fi executate atât din interfeţe speciale cât şi prin acces web Intranet. Un exemplu de sesiune de configurare a nodurilor de comutaţie este prezentat în figura 10.
Figura 10. Gestiunea configuraţiei
Gestiunea deranjamentelor permite să fie monitorizată în mod operativ starea tehnică a obiectelor de management şi să fie afişată informaţia alarmantă în forme de mesaje textuale, de mesaje sonore, de tabele şi de poziţii evidenţiate pe harţi electronice. Sistemul integrează torentele de informaţii de alerte generate de agenţii de monitorizare, instalaţi în elementele de reţea NE şi adaptoare QA. Mesajele primare de alertă, generate de agenţi sunt înscrise în baza de date de istoric de deranjamente. Sistemul de monitorizare asigură distribuţia şi afişarea mesajelor secundare de alertă trimise utilizatorilor pe mai multe căi:
Unele din mesaje au suport geoinformaţional, care permite să fie depistat operativ locul deranjamentului pe teren. Configurarea alarmelor se face pe calea meniului principal Configuraţia - Alarme. Urmează un extras din lista parametrilor de configurare:
Serviciile de gestiune a deranjamentelor includ capabilităţi de a urmări atât starea curentă a obiectelor monitorizate, cât şi observarea istoricului evenimentelor de alarme (fig.11).
Figura 11. Afişarea deranjamentelor în forma tabelară
Se pot efectua la comandă măsurări distante pe linii de abonaţi. În figura 12 este prezentat un exemplu de rezultat de măsurări, publicat ca pagină web.
Figura 12. Măsurări pe linie de abonat. Interfaţa Web.
Gestiunea performanţelor asigură procesele de urmărire şi de afişare a parametrilor de baza a sistemelor de comutaţie monitorizate (trafic local, interurban, internaţional, pe direcţii, pe joncţiuni, pe indicative şi integral). Datele de performanţă acumulate în tabele istorice formează o sursă importantă pentru administratorii sistemelor de telecomunicaţii în vederea aprecierii calităţii deservirii populaţiei şi în vederea planificării şi distribuţiei corecte a capacităţilor de telecomunicaţii. Deosebit de importante sunt formele de vizualizare şi pachetele de rapoarte, generate de acest sistem (fig.13 şi fig. 14).
Figura 13. Distribuţia traficului pe direcţii
Figura 14. Comportarea traficului în timp
Gestiunea evidenţei comerciale asigură procesele de urmărire şi de afişare a parametrilor economici şi comerciali de baza: factura telefonică, încasări de la persoane fizice şi de la agenţi economici juridici, reclamaţii de la abonaţi, suspendări şi restabiliri de servicii de telecomunicaţii ş.a. (fig.15).
Figura 15. Evidenţa comercială. Dinamica achitărilor
Gestiunea securităţii reprezintă o mulţime de servicii administrative importante, care asigură integritatea proceselor din sisteme şi datelor prelucrate. De asemenea este efectuată gestiunea permisiunilor de acces la informaţii şi la resurse din partea utilizatorilor. Sistemul de gestiune a securităţii este integrat cu sistemul de gestiune a deranjamentelor în vederea producerii mesajelor de alarmă cu profil de securitate.
Concluzie
Eficienţa utilizării SCMT-H este asigurată de nivelul înalt de automatizare şi de standardizare a proceselor de management, determinate de micşorarea timpului integral necesar pentru diagnosticare, reparaţii şi restabilire după căderi sau deranjamente. Ea contribuie efectiv la sporirea venitului anual obţinut de la prestarea serviciilor de telecomunicaţii precum şi la ameliorarea factorului de calitate QoS ale acestor servicii.